Care este volumul de export al Merelor in federația Rusă și care este prețul la exportul de mere din Republica Moldova.

În ultimele 5 sezoane Republica Moldova și-a dublat volumul exporturilor de mere către Federația Rusă, informează UNIMEDIA cu referire la protalul informațional specializat . Astfel, în 11 luni ale sezonului 2012/13, Rusia a achiziționat pe piața Republicii Moldova 166,000 tone de mere, în timp ce în sezonul 2008/09 volumul exporturilor de mere din Republica Moldova era de 82 mii tone.

Trebuie de menționat că 5 sezoane în urmă, Republica Moldova s-a aflat pe locul 5 în ceea ce ține furnizarea de mere în Rusia. La momentul de față, al treilea sezon consecutiv, țara noastră se află pe locul 2, fiind întrecută de China.

În acest sezon, ponderea livrărilor de mere efectuate de Republica Moldova pe piața rusă a reprezentat 13%. Totodată, în cele 11 luni ale sezonului actual livrările de mere s-au redus cu 11%, comparativ cu aceeași perioadă din sezonul trecut.


Prețul de vînzare fiind cuprins între 2,50lei și 7 lei/kg

Noua Fabrica de Conserve la Nordul Republicii Moldova sau care va fi cea mai mare fabrica de prelucrare a merelor din Moldova.

Cu ocazia Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord, a fost pusă piatra de temelie a Parcului Industrial „Edineț", cel de-al șaselea parc industrial creat în Republica Moldova.



Zilele acestea, pe teritoriul parcului industrial vor demara lucrările de construcție a unei fabrici de producere a concentratelor de sucuri din mere ce va funcționa pe bază de biocombustibil, se arată într-un comunicat de presă al ADR Nord.


Reprezentanții grupului de companii „T.B. Fruit" și-au prezentat proiectul investițional, în valoare de 20 de milioane de euro. Astfel, odată cu funcționarea fabricii ce urmează a fi construită vor fi create sute de locuri de muncă, inclusiv pentru agricultorii din regiune, în sezonul agricol din anul viitor.


Parcul Industrial „Edineţ" va fi amplasat pe un teren cu o suprafaţă de circa 18 hectare. Prin hotărârea Consiliul local, terenul a fost transmis în folosinţă pe un termen de 30 ani. Aici urmează să fie construită o fabrică de producere a sucurilor de fructe şi legume. Astfel, compania „T.B. Fruit" intenţionează să încheie contracte cu peste 100 de producători autohtoni, pentru achiziţionarea materiei prime.


Aceasta va fi un concurent serios pentru fabricile de conserve autohtone.

Despre Concentratul de suc de Mere și despre prețul la concentratul de suc de mere din republica Moldova.

Sucul de mere concentrat este produsul obţinut din suc de mere, prin îndepãrtarea fizicã 
a unei cantitãţi din conţinutul de apă. În cazul în care produsul este destinat consumului direct, 
cantitatea de apă îndepãrtatã este de cel puţin 50%. Sucul de mere concentrat este un lichid 
vâscos, limpede, fără gust sau miros de caramel, de culoarea sau consistenţa mierii de albine, cu 
un conţinut de substanţă uscată de cca. 65 oBx. 
Ulterior, din acesta, prin operaţia de diluare cu apă, se va obţine sucul de mere. Aceste calităţi trebuie garantate minim 6 luni. Sucurile 
concentrate care au defecte (aspect tulbure, gelificat sau caramelizat) nu se pot folosi la 
prepararea sucurilor de mere, întrucât le pot transmite produsului final. (OMAPDR nr.768/2003) 
Prin concentrarea sucurilor se înregistreazã în mod evident costuri scãzute de manipulare 
şi transport. Totodatã, prin concentrare se înregistreazã şi o diminuare a activitãţii apei, ceea ce 
duce la creşterea stabilitãţii microbiologice şi extinderea duratei de pãstrare în condiţii 
determinate. Aşa numitele „commercially sterile juices concentrates” sucuri concentrate sterile 
sunt chiar destinate comercializãrii (dilutable juices). De asemenea, acestea pot fi păstrate/stocate 
şi folosite ca materie primă pentru o prelucrare ulterioară. (Taylor, 2007)
În anul 2013 prețul la o tonă de concentrat de mere a variat între 740$- 1100$ pentru export în Germania, Austria și China.

Care este cantitatea de mere recoltată la un hectar și cîți bani poti face de pe un hectar de livadă de mere.

Pentru exemplu dat de calculare a rezultatelor
economice de cultivarea unui hectar de livadă
de mere s-a folosit recolta medie posibilă de
25 t/ha de fructe şi preţul mediu de
comercializare de 4,000 lei/t.

Cum trebuie de plantat o Livada de Mere Și care sunt cele mai vîndute soiuri de mere în Republica Moldova.

Soiuri de mere. În funcţie de epoca de coacere a fructelor merele se împart în: (a) soiuri de vară:
Melba, Red melba Şafran de vară, Papirovka, Mantet, Quinte, Akane, Plat, August; (b) soiuri de
toamnă: Prima, Slava, Peremojţiam, James Grive Red, Calvil de Zăpadă, Spartan, Focuşor,
Codrene, Coredana, Reglndis etc. şi (c) soiuri de iarnă: Idared, Speranţa, Banana de iarnă,
Wellspur, Goldspur, Golden Delicious, Jonathan, Jonared, Yellowspur, Renet Simerenco, Coredar,
Wagener etc.
Important! Antreprenorul trebuie să elaboreze
proiect de plantare a livezii la întreprinderile
autorizate şi materialul săditor trebuie să fie
procurat de la pepinierele licenţiate cu actele
necesare pentru posibilitatea de beneficiere de
subvenţii.
Cele mai de perspectivă soiuri de mere şi cu o
cere sporită pe piaţă sunt: Golden Delicious,
Red Delicious, Jonathan, Idared, Fugi, Granny
Smith, Gala, Melrose, Ionagold, Elstar precum şi
soiurile genetic rezistente la boli şi dăunători aşa
ca: Florina, Prima, Coredana, Coredar,
Generos, Pionier.
Înfiinţarea plantaţiilor. Odată cu semidesfundatul la adâncimea de 30-40 cm, în sol ar fi bine să
se încorporează 60 – 120 tone de îngrăşăminte organice şi 500 kg superfosfat la 1 hectar.
Amplasarea livezilor de măr este mai efectivă pe pantele nordice şi nord – vestice. Distanţele
optimale de plantare a pomilor sunt de 5x2 m (1000 copaci la hectar pe portaltoi cu creştere
mijlocie MM-106) sau în cazul unei livezi intensive 3,5x1 m (2860 copaci la hectar pe portaltoi cu
creştere slabă M9, M26).

Video despre livada de mere Europeana

http://protv.md/stiri/social/livada-europeana-in-centrul-moldovei.html

Care sunt cheltuielile necesare pentru plantarea unei livezi de mere si care este costul unui kg de mere in Republica Moldova.

Plantarea şi întreţinerea livezilor de măr se înscrie perfect
în strategia naţională de dezvoltare agriculturii de valoare înaltă
Mărul creşte şi se dezvoltă bine în toate zonele Moldovei, deoarece sunt condiţii pedoclimaterice
favorabile pentru cultivarea acestei specii pomicole. Importanţa acestei specii pomicole ca cultură
este determinată de valoarea alimentară, calităţi gustative înalte, însuşirile terapeutice şi
profilactice pentru sănătatea omului, particularităţilor tehnologice specifice, particularităţilor
agrobiologice ale pomilor şi de valoarea economică mare de producţie. Cultivarea merelor este o
afacere profitabilă care are următoarele avantaje:
§ Plantaţiile obişnuite de măr permit de a obţine
o recoltă de cca. 20-30 t/ha
§ Plantaţia de măr poate fi exploatată 20-30 de
ani iar investiţia se recuperează în 2-3 ani
§ Cererea crescândă pe piaţa locală şi externă
la produsele agricole de valoare înaltă
§ Preţ avantajos la comercializarea merelor în
stare proaspătă. 6 lei/kg in stare proastpata si 1 leu/kg pentru prelucrare.
§ Creşterea pe piaţa internaţională a cererii
pentru producţia conservată (sucul
concentrat).
Principalii consumatori de mere sunt: pieţele agricole locale, antreprenori care exportă fructele,
fabricile de conserve, depozite angro şi magazine; procesatorii de fructe uscate. Cele mai bune
preţuri pot fi obţinute în cazul comercializării merelor în stare proaspătă pentru consum curent, iar
cele mai mici preţuri sunt înregistrate la mere comercializate întreprinderilor de procesare.

Video Despre O livada de mere nemaipomenita sau care este cel mai profitabil business cu Mere.

http://www.publika.md/mere-moldovenesti-calitate-europeana-un-fermier-din-moldova-are-o-livada-dotata-cu-sisteme-de-irigare-si-statie-antigrindina_1665301.html

VIDEO DESPRE INDIA GOA,ВИДЕО ПРО СЫРОЕДЕНИЕ

Afacere cu Livada de Mere în Republica Moldova

Un hectar de meri poate aduce un câştig anual de 18.000 de euro Investiţia iniţială într-un hectar cultivat cu pomi fructiferi este de aproximativ 35.000 de euro şi poate fi recuperată Un hectar de meri poate aduce un câştig anual de 18.000 de euro Investiţia iniţială într-un hectar cultivat cu pomi fructiferi este de aproximativ 35.000 de euro şi poate fi recuperată în trei ani. Restrângerea suprafeţelor cultivate cu livezi şi cererea tot mai mare a făcut din pomicultură una dintre cele mai profitabile ramuri ale agriculturii. Un fermier care vrea să se apuce de acest tip de business are nevoie de cel puţin cinci hectare de teren şi suprafaţa poate urca până la 40 de hectare. "O suprafaţă mai mică de cinci hectare nu este rentabilă, iar una mai mare nu poate fi gestionată optim", explică Isac Ilariu, preşedintele Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România. Pentru a da rod, o livadă trebuie îngrijită cu multă atenţie. Specialiştii recomandă ca doar în perioadele de vârf, cum ar fi culesul, să se apeleze la zilieri. Merele şi perele merg cel mai bine la deal De asemenea, terenul este foarte important pentru bunul mers al producţiei. Asta, pentru că nu orice specie se poate cultiva oriunde. După carte, mărul, prunul, gutuiul sau părul cresc în zonele deluroase, iar cele joase sunt indicate pentru cireşi, vişini sau piersici. Cei care vor să aibă propria livadă ar trebui să analizeze locaţia mai amănunţit împreună cu un specialist, pentru că temperaturile de peste an, curenţii de aer, precum şi compoziţia chimică a solului joacă un rol decisiv asupra dezvoltării fructelor. După ce sunt alese specia de pom fructifer şi locaţia, Isac Ilariu recomandă viitorului pomicultor să viziteze mai multe ferme, atât de la noi, cât şi din vestul Europei. "Dacă ştiţi pe cineva care vrea să-şi facă plantaţie de măr, prima dată îl trimiteţi la Bolzano, Italia, la târgul de pe 6-8 noiembrie. Acolo se găseşte totul în materie de cultivarea mărului", spune Ilariu. El avertizează că, fără pregătire temeinică în domeniu, riscul de a eşua este foarte mare. Producţii de 40.000 de tone la hectar Pe lângă informaţii, investitorul mai trebuie să dispună de fondurile necesare demarării afacerii. Pentru un hectar de livadă de meri la care s-a folosit ultima tehnologie este nevoie de 35.000 de euro, spune Isac Ilariu, iar dacă se aplelează la fonduri europene, suma poate să scadă până la 10.000 de euro la hectar. La aceşti bani poţi face o livadă total diferită de cele existente până acum. România a trecut până acum prin schimbări radicale în martie de cultivarea pomilor fructiferi. Prima a fost trecerea la cultura intensivă în anii '60, după ce am adoptat "palmeta italiană", în care rândurile erau mai apropiate şi pomii mai deşi şi aplatizaţi pe şpalieri. Aceasta a dus la o creştere a productivităţii de la 10.000-15.000 de tone la hectar la 35.000 de tone. Acum se face un nou salt, producţia putând ajunge la 40-50.000 de tone la hectar. Pentru aceasta se cultivă noi soiuri, cu mai puţine frunze, pentru a permite coacerea fructelor mai uşor. Spre exemplu, un puiet costă circa patru euro, iar la un hectar sunt necesari în jur de 3.000 de pomi. Isac Ilariu le recomandă viitorilor fermieri să fie atenţi la alegerea soiurilor. Majoritatea celor cultivate în România sunt depăşite prin acumularea în decursul anilor a diverse boli şi sensibilităţi. Astfel, în cazul merelor, soiurile Idared şi Golden au ajuns să ia locul Ionatanului, la care eram renumiţi pe plan mondial cu ani în urmă. Sistem de irigaţii şi de protecţie antigrindină Soiurile de ultimă generaţie mai au avantajul că intră în producţie din anul următor plantării, faţă de celelalte, care aveau nevoie de mai mult timp. Pe lângă puieţi, o livadă modernă trebuie să mai aibă un sistem de irigaţie prin picurare şi sistem antigrindină. Sistemul de protecţie împotriva grindinei costă 15.000 de euro pentru fiecare hectar şi constă într-un suport şi plase speciale prin care nu pătrunde piatra. O livadă modernă este însă profitabilă şi permite recuperarea investiţiei rapid, în trei ani. La negustorii din pieţe, kilogramul de mere se vinde cu 1,5 lei, iar cum de pe un hectar se recoltează 50.000 de kilograme, încasările pot ajunge la peste 20.000 de euro la hectar. Cheltuielile de producţie sunt de 2.000 euro la hectar, dacă fermierul cunoaşte bine bolile şi dăunătorii. Rezultă astfel un venit de 18.000 de euro la hectar.

Zonele unde sînt Livezi de Măr de pe globul pamîntesc

Pomicultura - scurtă descriere

Mărul (Malus domestica Borkh) face parte din fam. Rosaceae, subfamilia Pomaideae.Este originar din Asia Centrala şi anume din regiunea de nord-vest a munţilor Himalaya. Se găseşte în stare spontană (sălbatică) în Europa, Asia şi America, formând păduri întregi de măr sălbatic dar şi asociat cu alte specii. Mărul a fost luat în cultură cu 1000 de ani înainte de era noastră fiind cultivat din timpuri străvechi de popoarele Indiei şi Chinei. 

În Europa s-au găsit urme de mere carbonizate în locuinţele lacustre din Elveţia, care datează de peste 7000 de ani. Teofrast menţionează în scrierile sale că mărul era cultivat în Grecia antică, Caucaz şi Crimeea, cu aproximativ 2400 de ani înaintea erei noastre. 

În ţara noastră merele au fost cultivate din timpuri îndepartate, fapt atestat de existenţa a numeroase soiuri autohtone de mere şi de unele documente arheologice relevante. 

Cultura mărului în Europa

Despre acest tip de cultură există date din vremea Imperiului Roman. De pe continentul european cultura mărului a fost introdusă în nordul Africii, în America de Sud şi de Nord, în Australia şi Noua Zeelanda, în Africa de Sud şi pe insulele învecinate acestor continente. 
Actualmente, mărul se cultivă ca specie de bază în zona climatului temperat, în ambele emisfere, extinzându-se către nord, până la paralela 63 (Finlanda, Suedia şi Norvegia). În emisfera sudică, cultura mărului este mai dezvoltată în Argentina, Chile, Republica sud-africana, Australia şi Noua Zeelandă ajungând la 30 - 40 latitudine. Mărulse cultivă chiar şi în zonele cu climă tropicală (Yemen) şi ecuatorială (Kenya), la altitudini de 2000 - 3000 m. 

Despre soiul de Mere Starkrimson din Moldova

Perioada recoltarii: decada a treia a lunii septembrie, prima decada a lunii octombrie. 

Calitati gustative:

pulpa de culoare alba, tare, crocanta, suculenta, dulce, foarte slab acidulata, , cu gust bun si arom ap;lacuta. 

Fructele sunt rezistente la manipulare si transport, se pot pastra 190 - 200 zile si mai mul. Se consuma in stare proaspata.

Despre merele Wagener din Moldova

Perioada recoltarii: decada a treia a lunii septembrie, inceputul lunii octombrie.
Calitati gustative: pulpa de culoarea alba - galbuie, fina, crocanta, suculenta, dulce moderat de acidulata, cu gust excelent si aroma placuta. Fructele sunt rezistente la manipulare si transport. Se pastreaza pina la 190 - 210 zile si mai mult. Se consuma in stare proaspata si se recomanda si pentru industrializare. 

Despre recoltarea Merelor Simerenca in Moldova

Perioada recoltarii:

decada a treia a lunii septembrie - inceputul lunii octombrie.

Calitati gustative: pulpa dulce, de culoare verde la recoltare, tare, crocana, suculenta, dulce - vinirie, iar dupa pastrare - alba galbuie, fina, dulce, putin acidulata, cu gust foarte bun si aroma placuta, specifica acestui soi. 

Fructele sunt comparativ rezistente la manipulare si transport. Se pastreaza 180 - 220 zile si se consuma mai mult in stare proaspata.

Livada de Mere Melba în Republica Moldova

Perioada recoltării - sfîrşitul lunii iulie, inceputul lunii august. 

Calitîţi gustative: pulpa de culoarea alba, fina suculenta, cu gust dulce acidulat, foarte plăcut şi aromă exprimata.

Fructele sunt rezistente la manipulare şi transport, pot fi păstrate 6, 8 zile se folosesc în stare proaspătă, dar se recomandă şi pentru industrializare.

Despre soiul de Mere Alkmene din Moldova

Perioada de recoltare: sfărşitul primei decade - începutul decadei a doua a lunii septembrie. Calităţi gustative: pulpa de culoare galbenă, tare, crocanta, suculentă, acidulată, cu gust foarte bun şi aromă plăcută. 

Fructele sunt, comparativ rezistente la manipulare şi transport, se păstrează 120 -150 zile. Se consumă în stare proaspătă, dar sunt indicate şi pentru industrializare.

Livada de mere de Calvil de zapada

Perioada recoltării: sfîrsitul primei decade – începutul decadei a doua a lunii septembrie.

Calităţi gustative: pulpa este albă, fină, crocantă, cu gust plăcut, dulce acidulat.

Fructele nu sunt rezistente la manipulare şi transport, se păstrează 120 – 140 zile. Se consumă în stare proaspătă, dar sunt indicate şi pentru industrializare.

Despre Livada de Mere Golden Rezistent

Perioada recoltării: decada a doua a lunii septembrie.

Calităţi gustative: pulpa de culoarea galben deschisă, crocantă, consistentă, fină, suculentă, dulce, puţin acidulată, cu gust foarte bun şi aromă plăcuta. 

Fructele sunt, comparativ, rezistente manipulării şi la transport, se păstrează 155-165 zile. Se consumă mai mult în stare proaspătă.

Despre soiul de Mere Spartan din Moldova

Perioada de coacere: mijlocul lunii septembrie.

Calităţi gustative: pulpa este fina, crocanta, de culoarea albă, cu nuanţa roz pal., suculentă, dulce acidulată şi aromă plăcută.

Sunt rezistente la manipulare, transport, se pastreaza 120-150 de zile. Se consuma in stare proaspata, sunt indicate si pentru industrializare.

Despre Merele Slava Popeditelia din Moldova

Perioada recoltării: sfîrşitul primei decade - inceputul decadei a doua a lunii august. Calităţi gustative: pulpă de culoarea albă- crem, fină, suculentă, cu gust foate bune, vinuriu-acidulat şi aromă plăcută.

Fructele sunt rezistente la manipulare şi transport, se păstrează 30-45 zile, după ce pulpa rapid pierde suculenţa. se folosesc în stare proaspătă, pot fi prelucrate, în acest caz se recomandă de efectuat imediat după recoltare.

Despre Merele de tip Mantuaner din Republica Moldova

Perioada recoltarii: decada a treia a lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. Calitati gustative - pulpa de culoarea alba, crocantă, consistentă, fină, suculentă, dulce, puţin acidulată, cu gust vinuriu racoritor şi aromă plăcuta. Fructele sunt rezistente la manipulare si transport. Se păstrează 175 - 185 zile. Se consumă în stare proaspătă, dar sunt pretabile si pentru industrializare.

Cheltuielile necesare pentru înființarea unei livezi de Mere în Moldova

Pentru a infiinta un hectar de livada cu meri, de exemplu, pregatirea terenului, fara a fi luate in calcul cheltuielile de achizitie ale acestuia, inseamna o investitie de 30-35.000 de euro, anunta Ziarul Financiar.

Urmeaza apoi cheltuielile de intretinere a culturii, care pana la intrarea pe rod se pot situa anual intre 250 si 300 de euro la hectar.

La maturizare insa, bugetul alocat cheltuielilor de productie se majoreaza semnificativ.

Un hectar cultivat cu meri, care poate sa produca de la 30 de tone pana la 60 de tone, necesita investitii de pana la 5.000 de euro. La un calcul simplu, daca ne gandim ca pretul cu care se comercializeaza aceste fructe este de 0,5 euro/kg, ne dam seama ca un producator poate obtine intre 15.000 de euro si 30.000 de euro pe hectar.

Asta inseamna ca cel care risca sa inceapa o afacere din pomicultura isi poate amortiza investitia intre doi si patru ani, asta si daca vremea favorabila isi spune cuvantul.

In conditii climatice nefaste cheltuielile de productie pot ajunge si la 8.000 de euro, iar veniturile pot fi mai mici, de doar 11.000 de euro. In acest caz, producatorul poate pune bani in contul personal abia dupa 10-12 ani.

O productie buna insa va aduce un plus investitorului. Produsele romanesti au calitate intrinseca, adica si gust si aspect, pe cand cele din Vest atrag doar vizual.

Nu doar plantatiile de mar aduc profit pomicultorilor, ci si cele de par, cires sau prun.

La plantatiile de par costurile de productie sunt mai mari cu 15%-20% fata de cele la mar, dar si productia este mai mare cu pana la 30%, iar vanzarile se ridica cu alti 20%. Este mai rentabil sa cultivi peri, dar este o cultura mai pretentioasa.

Pentru cires sau prun insa se pot investi doar 50%- 60% din valoarea costurilor de productie pentru plantatiile de mar, iar pretul de vanzare al produselor este si mai mare. 

Înființarea unei fabrici de producere a sucului de Mere

Romania avea in urma cu aproape 20 de ani foarte multe fabrici pentru producerea sucurilor de fructe, retetele folosite fiind insa foarte diferite de cele care sunt urmate astazi cand se tine cont de reguli foarte stricte in ceea ce priveste calitatea si substantele adaugate folosite la producerea sucului.

Inginerul Ilarie Isac a decis sa reinvesteasca intr-o astfel de afacere si sa o readuca la zi folosindu-se de modelul german al acestei afaceri care se bucura de un succes deosebit.

Primul pas a fost o vizita la targul Intervitis Interfructa desfasurat la Stuttgart unde au putut fi vazute tehnologii si instalatii moderne de produs suc din fructe.

Preturile acestor instalatii sunt mult mai accesibile decat cele din Romania si pot fi achizitionate direct de la producator. Instalatiile dedicate micilor producatori au reprezentat atractia principala, acestea fiind alcatuite din moara de tocat fructele, presa cu banda, bazin colector al sucului, instalatie de pasteurizare si instalatie de imbuteliere cu capacitatea de 3,5 sau 10 litri.

O astfel de instalatie are preturi care pornesc de la 3.000 de euro, iar instalatii mai mari pot fi achizitionate mai usor prin asociatii ale pomicultorilor.

Sucurile de fructe au capatat, in ultimii ani, o larga utilizare, fiind folosite in unele cazuri si ca tratamente adajuvante datorita valorii nutritive si curative detinute, in general, de sucurile din mere, pere, coacaze rosii si negre, zmeura, soc si struguri. 

Investițiile necesare pentru înființarea unei livezi de Mere în lei

Investitia initiala în lei romanești

Pentru a infiinta o livada de mar si par ai nevoie de o investitie initiala de 260.000 de lei pentru o suprafata de patru hectare de teren. In aceasta suma sunt incluse atat cheltuielile cu manopera, cele cu lucrarile mecanizate sau cheltuielile legate de transportul fructelor. 

Cheltuieli cu manopera: 5672 lei

Cheltuieli cu lucrarile mecanizate: 1131 lei

Cheltuieli cu materii si materiale:49739 lei

Cheltuieli cu transportul: 8769 lei

Total general: 65.312 lei/ha x 4= 261.248 lei

Pe langa cheltuielile legate de plantarea si intretinerea livezii, agricultorul trebuie sa investeasca si intr-o baza de utilaje agricole. 


Necesarul de utilaje agricole pentru o ferma pomicola. Sursa:www.madr.ro

Costurile totale:

Costurile initiale totale care includ atat costurile anuale pentru lucrarile agricole cat si costurile pentru utilaje sunt de peste 110.000 de euro. 

Plantatie: 261.248 lei
Utilaje: 262.240 lei
TOTAL: 523.488 lei adica 118.974 euro

Venituri obtinute

Pe un hecatr de teren sunt plantati in jur de 2083 de meri si peri. Productia de mere estimata pentru un hectare de teren este de 25.000 kg iar in cazul perelor - 22.0000 de kg. Prin urmare, rezulta ca veniturile din vanzarea produselor sunt de peste 460.000 lei. 

Pret per kilogram: mar- 2 lei, par - 3 lei

Total productie 4 ha: 100.000 kg mere, 88.000 kg de pere

TOTAL venituri productie: 200.000 lei + 264.000 lei=464.000 lei adica 105.454 euro.

Profit brut obtinut: 464.000- 261.248= 202.752 lei adica 43%

*Nu sunt incluse amotismentele

Exploatarea Livezilor de Mere în Europa și în Moldova

Dupa 1989, suprafata agricola a Moldovei s-a fragmentat foarte mult, un dezavantaj pentru exploatarea la scara larga a terenurilor. In timp ce in Cehia, de exemplu, exploatatia agricola medie este de 90 de hectare, in Danemarca de 60 de hectare, in Franta 53 de hectare etc., in Romania este de 3,5 hectare, valoare care o plaseaza pe penultimul loc in Europa. 

In timp ce marii investitori in agricultura vad un dezavantaj in faptul ca terenurile din Moldovasunt divizate, micii agricultori pot intoarce situatia in favoarea lor. Parcelele de teren de pana la 10 hectare pot fi utilizate pentru livezi cu pomi fructiferi.

Produsele din Mere și Produsele din Livada de Măr

Coaja de mere: din cojile uscate se poate prepara un ceai calmant, care alungă febra şi aduce somnul. Spre deosebire de multe alte ceaiuri calmante, el are şi un gust foarte bun.

Merele coapte: sunt un adjuvant preţios în tratamentul gutei şi al afecţiunilor reumatismale. Şi răguşeala se vindecă mai repede, dacă mâncăm mere coapte.

Sucul de mere: un alt remediu, foarte preţuit odinioară, este tonic general şi detoxifiant.

Asemenea multor altor remedii ce au rezistat probei timpului, este si el pe cale de a fi uitat. Poate fi de un real ajutor în bolile de piele, gută şi reumatism.

Merele fermentate (culoarea brună) se pot întrebuinţa zdrobite, sub formă de cataplasme, la escare şi tromboflebite, ca şi la degerături şi arsuri.

Mărul nu este doar o sursă de sănătate, el fiind folosit şi pentru înfrumuseţare. Măştile făcute din măr  curăţă pielea şi îi redau elasticitatea. Maceratul sau tinctura din flori de măr este de asemeni folosită în  industria cosmetică .

Mărul, numit şi „copacul vieţii”,  este fără egal printre pomii fructiferi. Ar trebui să mulţumim naturii pentru acest minunat dar, şi să-i fim recunoscători acordându-i mai multă atenţie.

Folosirea merelor în industrie, materia primă din Livada de Mere

Din mere se prepară marmeladă, gem, compot, peltea, pastă, pistil, suc, cidru, oţet şi rachiu.

Merele au  utilizări culinare foarte variate: plăcinte, tarte, sufleu, prăjituri, tort, cataif cu mere, budincă,  sos de mere, supă-cremă de mere, mere în aluat, etc.

Merele proaspete, date prin răzătoare, se pot folosi în combinaţie cu nuci, cu alte fructe, cu miere, brânză de vaci, ţelină, maioneză, etc.

Merele tăiate felii subţiri se folosesc pentru diferite salate şi  pentru ornat.

Este bine să ştiţi, ca unele vitamine se pot distruge în cursul procesării , sterilizării,  şi prin conservarea lor îndelungată.

Despre livada de mere si despre Măr

Mărul este un fruct care întreţine tinereţea, un simbol al reînnoirii şi al veşnicei prospeţimi. El are un gust bun, aspect minunat şi substanţe nutritive dintre cele mai sănătoase.

Numeroasele studii efectuate de către cercetătorii din toată lumea au descoperit că merele previn unele probleme de sănătate sau cel puţin reduc riscurile la care sunt expuse corpurile noastre zilnic, prin proprietăţile lor curative.

Mărul fruct este tonic, răcoritor, antiseptic intestinal, depurativ-sanguin şi este indicat pentru astenii, surmenaj, reumatism, stări febrile, erupţii cutanate, cancer, amigdalită, insomnii, nervozitate, cefalee, constipaţie, fiind considerat pe bună dreptate un aliment-medicament.

Mai mult decât un simplu fruct mărul are atât de multe efecte benefice pentru sănătate încât ar fi păcat să nu fie consumat zilnic. Este bine să ştiţi :

- Merele conţin o fibră numită pectina - considerată cea mai redutabilă armă împotriva colesterolului. Pe lângă pectină, mărul conţine şi flavonoizi, în special cvercitina, capabilă să împiedice oxidarea colesterolului.

- Menţin normal nivelul glicemiei. Deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritate fructoză, care este eliberată lent în sânge, fără a creşte glicemia.

- Cantitatea mare de fibre conţinută face ca merele să lupte cu nivelul de colesterol, cu îngroşarea arterelor şi să prevină atacul cerebral şi infarctul. Potasiul, care se găseşte în mere, este important în normalizarea presiunii arteriale.

-  Ne protejează de boli ale creierului. Merele conţin substanţe numite fitonutrienţi, care ne feresc de bolile degenerative precum Alzheimer şi Parkinson.

- Previn apariţia cariilor dentare, provocate în special de bacterii. Sucul de măr are proprietăţi antibacteriene, putând distruge  80% din bacterii.

- Ne ajută să slăbim. Merele pot constitui alimentul principal al unei diete sănătoase. Ne dau energie şi au puţine calorii, un măr obişnuit are în jur de 70-100 de calorii.

- Ne vitaminizează. Merele sunt o sursă importantă de vitamina C care ajută la întărirea sistemului imunitar.

- Fibrele conţinute în măr şi coaja acestuia  facilitează digestia, tranzitul intestinal, previn constipaţia, hemoroizii, acumularea de toxine în organism. Un singur măr furnizează atâtea fibre cât un castron de cereale, adică o cincime din cantitatea de fibre recomandată zilnic. Aproape 80% din fibrele din măr sunt solubile şi reduc colesterolul. Restul de 20% sunt fibre nesolubile despre care se crede ca previn bolile cancerigene.

- Previn osteoporoza. Un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare si antioxidante specifice.

- Dacă mâncaţi mere veţi avea plămâni mai sănătoşi. Ajuta organismul să înlăture efectele poluării şi ale fumului de ţigară din plămâni.

- Ne  protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă. Ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi aflaţi în coaja unor soiuri de mere cresc mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară.

Despre concentratul de suc de Mere din Republica Moldova

Sucul de mere natural integral tulbure este astfel obtinut incat pastreaza intacta cea mai mare parte a acestor compusi benefici sanatatii, si de aceea reprezinta un ingredient pretios in curele de detoxifiere a organismului.
Sucul de mere natural integral tulbure este foarte bogat in pectina – fibra solubila ideala pentru curatarea colonului. Pectina se “lipeste” de toxine si de metalele grele, care sunt eliminate din organism in mod natural. Sucul de mere limpede contine un nivel mult mai scazut de pectina fata de sucul de mere tulbure.

Proprietățile fructului de Măr și compoziția chimică a Merelor

Vitamina C, potasiu, flavonoide cu proprietati antioxidante si fibre solubile – toate acestea se gasesc sub, dar mai ales in coaja merelor. In plus, merele contin fitochimicale, cum sunt fenolii antioxidanti. 

Soiurile și tipurile de Mere din republica Moldova

Stiati oare ca in lume exista peste 7500 de soiuri de mere? E o cifra mare, nu gluma! Nu ne mai miram atunci ca marul este printre cele mai indragite si populare fructe, daca tinem cont, pe langa generoasa varietate, de calitatile lui nutritionale si de gustul delicios.

In tara noastra exista aproape 60 de soiuri de mere recunoscute oficial, unele autohtone, altele din strainatatedar cu radacini adanci in tara noastra. In functie de sezonul de coacere, merele pot fi de vara, iarna sau toamna. Dintre soiurile de mere romanesti, distingem intre soiurile vechi, cu traditie, care cresc de sute de ani in livezi batrane, si cele nou create, obtinute in urma hibridizarilor. In mod ideal, marul trebuie sa fie roditor, sa aiba productivitate mare si sa fie rezistent la boli, eliminandu-se astfel necesitatea folosirii substantelor chimice.

Despre merele Simirenco din Republica Moldova

Плоды этого зимнего сорта яблони бывают от средних до крупных размеров, яблоки имеют немного ассиметричную форму, поверхность гладкая и ровная. Цвет кожуры светло-зеленый или ярко-зеленый. Отличительной особенностью этого сорта является наличие ржавых образований, которые могут быть до 7 мм в диаметре. Сорт яблок Симиренко произрастая в южных садах выделяется от других наличием малинового румянца на солнечном боку, это более характерно для плодов позднего съема.

Exportul de Mere al republicii Moldova 2014. Cantitatea de mere exportată din republica Moldova în 2014

Aproximativ 60% din cantitatea de mere obţinută în acest an în Moldova,circa 150 mii tone, a fost exportată. În ultimii 5 ani, exporturile de mere din republică au crescut de aproape 2,5 ori, potrivit Infotag care face referire la datele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Rusia este piaţa de desfacere tradiţională pentru merele moldoveneşti, cu o cotă de 80% din cantitate totală de mere. În anul 2011, pe piaţa rusă au fost livrate 186 mii tone de mere, echivalentul în bani fiind de peste 60 milioane de euro. Belarus şi România deţin locul II şi III după volumul de mere exportate din Moldova.

Moldova exportă preponderent soiuri precum Golden, Richard, Idared, Simirenco, Florina. 

Livada de MAR de tip FLORINA din republica Moldova

Fructele sunt de marime variabila, sferic turtita. Culoarea fructelor este rosie deschis cu puncte albicioase pe toata suprafata, asemanatoare cu niste pistrui. Pulpa este suculenta, potrivit de dulce si slab acidulata, foarte placut aromata.

Cumpărați mere IDARED sau IDARED din republica Moldova

Este un mar mediu/mare, are o forma rotund-turtita. Este in proportie de 1/4 - 3/4 rosu deschis cu niste dungi imprecise pe un galben deschis. Mai degraba moale si neted decat tare si lucios, ca aspect. Pulpa este alba, placut aromata. Este crocant, zemos si dulce cand este foarte copt, si Ca sa fie foarte colorat, trebuie sa stea mult timp pana sa fie cules.

Livada de mere de JONATHAN din republica Moldova

Fructele sunt foarte apreciate, mijlo-cii ca marime, tronconice, cu suprafata neteda, intens colorate in rosu pe partea insorita. Pulpa, alb-galbuie, este ferma, foarte suculenta, dulce, armonios acidulata, fin aromata, de calitate foarte buna.

MERE JONAGOLD crescute în Republica Moldova.

Este un fruct mare si dulce cu o coaja subtire. Deoarece sunt de marime mare sunt preferate de majoritatea cultivatorilor din toate colturile lumii.

Fructul: este mijlociu spre mare, cu forma conica-globuloasa si suprafata neteda. Pielita- tare, aspra la pipait, mata, deseori acoperita cu rugina foarte slab pronuntata, care da fructelor un aspect frumos. Culoare acoperitoare este rosie-oranj, uneori cu striuri mai intunecate, foarte atragatoare si ocupa 45-60% din suprafata fructului. Pulpa – de culoare galbena sau galbena-crem, tare, crocanta, suculenta, parumata, dulce-acidulata, cu gust foarte placut, de calitate superioara. rita cu rugina foarte slab pronuntata, care da fructelor un aspect frumos.

MERE GOLDEN din Republica Moldova

Savoarea merelor Golden Delicious este exceptionala si se pastreaza mult timp. Textura fina, coaja verde-galbuie ascund un interior crocant, dulce si zemos. Unii oameni considera ca soiul Golden Delicious este "varul galben" al popularului soi Red Delicius, dar intre cele doua exista numai asemanare din punctul de vedere al numelui. Golden Delicious este un soi independent cu gust dulce ca mierea.

Perfect pentru gustare sau pentru picnic, merele din acest soi sunt ideale pentru salate, placinte, gemuri si orice alte preparate culinare care necesita felii taiate.

Înființarea unei livezi de Măr (apple) Яблоко.

Plantarea pomilor

Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea gerurilor. Plantarea de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Daca plantarea se face toamna, între radacini si sol se stabileste un contact bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si încep procesele de rizogeneza, care duc la formarea a noi radacini, pana în primavara. Daca plantarea se face primavara, se începe cu speciile care dezmuguresc mai repede: cais, piersic, visin, prun, par si arbustii fructiferi.